A cuppulata

A cuppulata terrania detta cuppulata hermann hè affaccata chì hè un milione d’anni. Sta cuppulata si nutrisce d’erbigliule, di granelle, di pustimi, di frutti… Hà un culore cuntrastatu : negru è giallaranciu vivu. Tutte e cuppulate facenu parte di a classa di rettili è di a famiglia di i cheluniani. A timperatura interna di a cuppulata dipende di a timperatura di u fora. Ghjè cusì ch’ella si pò vede pigliendu si un bagnu di sole per cattà ne u calore. In Francia, si pò truvà sta cuppulata in u massivu di i Mori (in u Var) è in Corsica. A cuppulata pò campà 100 anni. Ci vole à sapè ch’ella hè l’ultima cuppulata terrania francese.

Femina o masciu ?

U sessu di a cuppulata si determineghja à l’ingiru di i 5 anni. U maschju hè più chjucu (17 centimetri). Hà a coda duie volte più longa chè quella di a femina. Hè dinù più gattivu : si batte quand’ellu infatta un altru maschju. I maschji si ponu ripruduce ver’di 12 anni è e femine ver’di 14 anni.

Tutti i ghjorni…

I nemichi di a cuppulata giovana sò parechji : e volpe, i cani, i topi, e bellule, e curnachje, i cignali… Ma u peghju hè u focu. A cuppulata hermann và per sparì. Hè prutetta. Hè propiu pruibita di vende la o puru d’avè la in casa. Si ne face l’allevu par prutege a spezia è turnà à pupulà certi rughjoni da induv’ella era smarrita. E cuppulate corse ponu misurà sinu à 30 centimetri è pisà sinu à 5 chilò.

Nascita

L’accuppiamentu si face di marzu dopu à una parata nuzziale. U maschju gira in tondu à a femina, li fraia e zampe di daretu è a impedisce d’avanzà. Tandu li colla addossu mughjendu. 90 ghjorni dopu à a fecundazione, a femina face un tufone di 10 centimetri in a terra. In stu nidu ci face trà 4 è 12 ove. Di settembre, l’ove si rompenu è nascenu e cuppulatucce. A cuppulata si pò ripruduce sinu à a so morte.

Vera o nò ?

A cuppulata terrania hè una spezia prutetta. Vole si dì, per indettu, chì ùn a ti poi micca purtà in casa toia.

vera

A sai ?

A cuppulata iberna da nuvembre à e fine di ferragju. S’intana sottu à una vintina di centimetri di tarra o sottu à u pattume. Ma si disceta è esce s’ella cresce a timperatura. U più ch’ella hè attiva hè da u mese di maghju à quellu d’aostu.

Vucabulariu

  • Cattà : capter
  • Sessu : sexe
  • S’intana : elle s’enterre
  • Si disceta : elle se réveille
  • Li fraia : il lui mord..



source : http://www.mediaterra.fr/cnatura/336